sâmbătă, 10 aprilie 2010
Dispozitiv cu ultrasunete impotriva rozatoarelor
03:50
anti rozatoare
Aparatul cu ultrasunete este ideal pentru a indeparta rozatoare: soareci, sobolani, dihori, etc... (suprafata inte 100 si 300mp). Ultrasunetele nu sunt percepute de oameni si nici nu deranjeaza animalele sau pasari de curte. Rozatoarele sesizeaza rapid ultrasunetele ca pe un semnal de alarma (le irita auzul, sistemul nervos) si sunt obligate sa paraseasca acel spatiu. Aceste aparate se foloseste si preventiv, pentru a nu patrunde rozatoare in anumite spatii.
miercuri, 7 aprilie 2010
Descarcatoare de supratensiuni tranzitorii SPD
SPD - Surge Protective Devices - se impart in doua categorii : pt. instalatii
electrice de curent alternativ - ele fac subiectul acestei pagini - si pt. retele
de telecomunicatii(telefonie, pc network, radiocomunicatii).
Trei clase de protectie definesc dispozitivele pentru supratensiuni tranzitorii
in instalatiile electrice de joasa tensiune - clasa 'ntaia, clasa 'doua si clasa 'treia -,
raportate la indicii keraunici si la fenomenele orajoase.
SPD clasa 'ntaia se instaleaza, de obicei, pt. contracararea loviturilor de fulger
directe - impulsuri de mare intensitate -, acolo unde exista sisteme de protectie
la fulger(LPS - Lightning Protection System) sau paratraznete; ca utilizator
casnic, doar de nu stai in varfu' dealului, nu prea ai nevoie de ele.
Clasa a doua e de baza in apartament urmata de a treia pt. fine tuning -
intalnita si in prelungitorul de alimentare ori direct in aparat.
SPD-ul contine un MOV - Metal(zinc)-Oxide Varistor - ce asigura o capacitate
mare de descarcare in timp scurt(<25ns); acest varistor(variable resistor,non-ohmic, numit si VDR - Voltage Dependent Resistor) se duce intr-un timp
invers proportional cu intensitatea si numarul varfurilor de tensiune/curent
descarcate in pamant; va sa zica, cand se duce, ca se pune in scurtcircuit si,
prin urmare, instalatia electrica trebuie protejata de el - se inseriaza SPD-ul
cu sigurante fuzibile sau MCB specificate de producator; de obicei, pt. un
apartament (prea)traznit, MCB-ul asociat este un 2P de 20A; spre deosebire de
celelalte protectii din panoul electric de apartament, legate in serie cu instalatia,
SPD-ul este pus in paralel pe circuitele electrice si instalatia electrica merge in
continuare si cu dispozitivul dus, dar dispare functia de protectie la varfuri
tranzitorii; momentul defectarii este semnalizat mecanic sau electric pe partea
frontala a SPD-ului, dar cel mai bine se urmareste cu regularitate MCB-ul sarit.
Varistorul consumabil este inclus intr-un cartus debrosabil ce se inlocuieste
cu unul de acelasi tip(caracteristici, firma) fara a interveni in vreun fel asupra
bazei modulare a dispozitivului montata pe sina DIN.
electrice de curent alternativ - ele fac subiectul acestei pagini - si pt. retele
de telecomunicatii(telefonie, pc network, radiocomunicatii).
Trei clase de protectie definesc dispozitivele pentru supratensiuni tranzitorii
in instalatiile electrice de joasa tensiune - clasa 'ntaia, clasa 'doua si clasa 'treia -,
raportate la indicii keraunici si la fenomenele orajoase.
SPD clasa 'ntaia se instaleaza, de obicei, pt. contracararea loviturilor de fulger
directe - impulsuri de mare intensitate -, acolo unde exista sisteme de protectie
la fulger(LPS - Lightning Protection System) sau paratraznete; ca utilizator
casnic, doar de nu stai in varfu' dealului, nu prea ai nevoie de ele.
Clasa a doua e de baza in apartament urmata de a treia pt. fine tuning -
intalnita si in prelungitorul de alimentare ori direct in aparat.
SPD-ul contine un MOV - Metal(zinc)-Oxide Varistor - ce asigura o capacitate
mare de descarcare in timp scurt(<25ns); acest varistor(variable resistor,non-ohmic, numit si VDR - Voltage Dependent Resistor) se duce intr-un timp
invers proportional cu intensitatea si numarul varfurilor de tensiune/curent
descarcate in pamant; va sa zica, cand se duce, ca se pune in scurtcircuit si,
prin urmare, instalatia electrica trebuie protejata de el - se inseriaza SPD-ul
cu sigurante fuzibile sau MCB specificate de producator; de obicei, pt. un
apartament (prea)traznit, MCB-ul asociat este un 2P de 20A; spre deosebire de
celelalte protectii din panoul electric de apartament, legate in serie cu instalatia,
SPD-ul este pus in paralel pe circuitele electrice si instalatia electrica merge in
continuare si cu dispozitivul dus, dar dispare functia de protectie la varfuri
tranzitorii; momentul defectarii este semnalizat mecanic sau electric pe partea
frontala a SPD-ului, dar cel mai bine se urmareste cu regularitate MCB-ul sarit.
Varistorul consumabil este inclus intr-un cartus debrosabil ce se inlocuieste
cu unul de acelasi tip(caracteristici, firma) fara a interveni in vreun fel asupra
bazei modulare a dispozitivului montata pe sina DIN.
Urmatorii parametrii se au in vedere la achizitionarea SPD-ului clasa 2-a :
Curentul nominal In = varful de curent ce poate fi descarcat in mod repetat
(15 - 20 de ori) inainte ca dispozitivul de protectie(cartusul detasabil), sa
ajunga la gunoi; are valori uzuale de 2...20kA; impreuna cu In se defineste si
Im = varful maxim de curent non-repetitiv, fara ca SPD-ul sa mai poata
fi folosit ulterior ; este de 8...65kA(de 2...4 ori In);
Tensiunea de lucru Uc = valoarea eficace a tensiunii aplicate continuu lui
lui SPD a.i curentul prin varistor sa ramana neglijabil; uzual ea are valoarea
retelei monofazate(max.255V) si nu poate depasi 275V pt. mai mult de 5 sec.;
Tensiunea de protectie Up = marimea pt. care se construieste, de fapt,
SPD-ul - in corelatie cu supratensiunile tranzitorii; are valori standard intre
1kV si 2,5kV(kilovolti, mii de volti).
Acasa-i potrivit un SPD 1P+N clasa '2-a cu Im cel mult 20kA si Up de max. 1,5kV.
Discriminarea se realizeaza natural prin lungimea minima a conductoarelor
(10m) intre dispozitive sau fortat cu bobina soc pt. declansare controlata.
Pentru ca protectia sa fie eficace, la instalarea SPD-ului se respecta o regula,
a celor maxim 50cm ai lungimii cablurilor ce unesc SPD-ul si MCB-ul asociat
lui de la intrarea in tablou pana la impamantare.
Standardele IEC asociate dispozitivelor de protectie la supratensiuni de
tranzitie, conform clasei 2 de test (8/20ms - 8 microsecunde timp de crestere
a impulsului respectiv 20ms timp de revenire) sunt : EN61643-11 pt. Europa
si IEC61643-1 international.
Curentul nominal In = varful de curent ce poate fi descarcat in mod repetat
(15 - 20 de ori) inainte ca dispozitivul de protectie(cartusul detasabil), sa
ajunga la gunoi; are valori uzuale de 2...20kA; impreuna cu In se defineste si
Im = varful maxim de curent non-repetitiv, fara ca SPD-ul sa mai poata
fi folosit ulterior ; este de 8...65kA(de 2...4 ori In);
Tensiunea de lucru Uc = valoarea eficace a tensiunii aplicate continuu lui
lui SPD a.i curentul prin varistor sa ramana neglijabil; uzual ea are valoarea
retelei monofazate(max.255V) si nu poate depasi 275V pt. mai mult de 5 sec.;
Tensiunea de protectie Up = marimea pt. care se construieste, de fapt,
SPD-ul - in corelatie cu supratensiunile tranzitorii; are valori standard intre
1kV si 2,5kV(kilovolti, mii de volti).
Acasa-i potrivit un SPD 1P+N clasa '2-a cu Im cel mult 20kA si Up de max. 1,5kV.
Discriminarea se realizeaza natural prin lungimea minima a conductoarelor
(10m) intre dispozitive sau fortat cu bobina soc pt. declansare controlata.
Pentru ca protectia sa fie eficace, la instalarea SPD-ului se respecta o regula,
a celor maxim 50cm ai lungimii cablurilor ce unesc SPD-ul si MCB-ul asociat
lui de la intrarea in tablou pana la impamantare.
Standardele IEC asociate dispozitivelor de protectie la supratensiuni de
tranzitie, conform clasei 2 de test (8/20ms - 8 microsecunde timp de crestere
a impulsului respectiv 20ms timp de revenire) sunt : EN61643-11 pt. Europa
si IEC61643-1 international.
Intrerupatoare diferentiale RCD
Ce alegem singuri pt. domiciliul personal, din cauza vanzatoarei cu alibi blond ?
RCD-ul se construieste standard, ca si MCB-ul, pt. montarea usoara pe aceeasi
sina metalica DIN, in multipli de module(18±0,5mm) sau pasi(9±0,25mm).
Caracteristica principala a RCD este sensibilitatea - valoarea curentului
rezidual la care dispozitivul taie circuitul : 10/30mA pt. protectia la contactul
direct cu conductorul, 100mA in cazul contactului indirect(printr-o rezistenta
de izolatie intermediara), 300/500mA - inutil la electrocutare dar ideal pt.
protectia la foc ; in unele situatii, focul se aprinde la un curent de defect de doar
1A, valoare la care intrerupatorul automat MCB este de-a dreptul ne-simtitor.
Pentru socul electric cel de toate zilele este optima valoarea de 30mA, tot ea
buna si la acoperirea curentilor reziduali de repaus prin izolatia defectuoasa,
ne-inca-periculoasa, de ordinul miliamperilor, anulati din valoarea sensibilitatii RCD-ului; acesti curenti, la fel ca si cei generati de
balastul electronic al lampilor fluorescente compacte
CFL, pot duce la declansari intamplatoare, chiar cu
toate imunitatile garantate de producator.
RCD-ul se construieste standard, ca si MCB-ul, pt. montarea usoara pe aceeasi
sina metalica DIN, in multipli de module(18±0,5mm) sau pasi(9±0,25mm).
Caracteristica principala a RCD este sensibilitatea - valoarea curentului
rezidual la care dispozitivul taie circuitul : 10/30mA pt. protectia la contactul
direct cu conductorul, 100mA in cazul contactului indirect(printr-o rezistenta
de izolatie intermediara), 300/500mA - inutil la electrocutare dar ideal pt.
protectia la foc ; in unele situatii, focul se aprinde la un curent de defect de doar
1A, valoare la care intrerupatorul automat MCB este de-a dreptul ne-simtitor.
Pentru socul electric cel de toate zilele este optima valoarea de 30mA, tot ea
buna si la acoperirea curentilor reziduali de repaus prin izolatia defectuoasa,
ne-inca-periculoasa, de ordinul miliamperilor, anulati din valoarea sensibilitatii RCD-ului; acesti curenti, la fel ca si cei generati de
balastul electronic al lampilor fluorescente compacte
CFL, pot duce la declansari intamplatoare, chiar cu
toate imunitatile garantate de producator.
In functie de felul curentului pe care actioneaza, avem RCD clasa AC pt. curent
numai alternativ, clasa A pt. curent alternativ sau curent continuu pulsatoriu
(ex: scule electrice de mana) si clasa B pt. curentul continuu pur; clasele AC si A
se pot pune fara retinere in cocioaba.
Curentul nominal este important in selectia RCD-ului, dar are o poveste cu
putin cantec pentru cele doua tipuri de RCD.
In cazul RCCB (contactor electromecanic comandat de un circuit diferential),
curentul nominal In se refera la capabilitatea de curent a contactorului;
din cauza asta, RCCB-ul se alege cu In mai mare decat al intrerupatoarelor
automate MCB din instalatie - daca intrerupatorul general MCB are 32A, se ia
RCCB de 40A; pe alta cale spus, RCCB sare numai la atingerea sensibilitatii de
30mA nu si la valorea nominala de 40A.
La RCBO(MCB+RCD, acelasi pol protejat simultan magneto-termic si diferential)
curentul nominal e cel la care MCB-ul din el declanseaza in cazul unei suprasarcini;
RCBO sare, asadar, in doua situatii : la depasirea sensibilitatii RCD-ului intern(30mA)
sau la depasirea curentului nominal - de 10, 16 sau 32A - al MCB-ului propriu; la
un RCBO se au in vedere toate caracteristicile MCB-urilor (curba, rupere, ...).
La RCD se face coordonare/discriminare putin diferit de cea a MCB ; pt. asta
exista RCD tip S(selectiv, cu delay); daca vrei si protectie suplimentara la
incendiu pt. toata instalatia, la curenti mici de defect(1A, cum ziseram mai la
deal), n-ai decat sa pui un RCCB bipolar tip S in capu' instalatiei, cu
sensibilitate de 300mA si curent nominal de 40A.
Doua cuvintele si gata : RCD-urile au pe ele un buton de test ce trebuie apasat
cu regularitate - lunar; desi se numesc bipolare, RCCB-urile au Nulul marcat
cu N(in stilul MCB-urilor 1P+N); standardele IEC asociate lor - dupa care le
deosebesti cel mai usor - sunt EN61008 pt. RCCB, EN61009 pt. RCBO si cel
comun, pt. capacitatea de rupere - EN60947 ; e just sa ai RCD prin preajma
dar nu chiar in orice situatie: aparatura medicala tip life support, atunci
cand n-are back-up, se alimenteaza din prize neprotejate de RCD-uri ce
pot avea, ca orice medicament facut de mana omului, doua taisuri......
numai alternativ, clasa A pt. curent alternativ sau curent continuu pulsatoriu
(ex: scule electrice de mana) si clasa B pt. curentul continuu pur; clasele AC si A
se pot pune fara retinere in cocioaba.
Curentul nominal este important in selectia RCD-ului, dar are o poveste cu
putin cantec pentru cele doua tipuri de RCD.
In cazul RCCB (contactor electromecanic comandat de un circuit diferential),
curentul nominal In se refera la capabilitatea de curent a contactorului;
din cauza asta, RCCB-ul se alege cu In mai mare decat al intrerupatoarelor
automate MCB din instalatie - daca intrerupatorul general MCB are 32A, se ia
RCCB de 40A; pe alta cale spus, RCCB sare numai la atingerea sensibilitatii de
30mA nu si la valorea nominala de 40A.
La RCBO(MCB+RCD, acelasi pol protejat simultan magneto-termic si diferential)
curentul nominal e cel la care MCB-ul din el declanseaza in cazul unei suprasarcini;
RCBO sare, asadar, in doua situatii : la depasirea sensibilitatii RCD-ului intern(30mA)
sau la depasirea curentului nominal - de 10, 16 sau 32A - al MCB-ului propriu; la
un RCBO se au in vedere toate caracteristicile MCB-urilor (curba, rupere, ...).
La RCD se face coordonare/discriminare putin diferit de cea a MCB ; pt. asta
exista RCD tip S(selectiv, cu delay); daca vrei si protectie suplimentara la
incendiu pt. toata instalatia, la curenti mici de defect(1A, cum ziseram mai la
deal), n-ai decat sa pui un RCCB bipolar tip S in capu' instalatiei, cu
sensibilitate de 300mA si curent nominal de 40A.
Doua cuvintele si gata : RCD-urile au pe ele un buton de test ce trebuie apasat
cu regularitate - lunar; desi se numesc bipolare, RCCB-urile au Nulul marcat
cu N(in stilul MCB-urilor 1P+N); standardele IEC asociate lor - dupa care le
deosebesti cel mai usor - sunt EN61008 pt. RCCB, EN61009 pt. RCBO si cel
comun, pt. capacitatea de rupere - EN60947 ; e just sa ai RCD prin preajma
dar nu chiar in orice situatie: aparatura medicala tip life support, atunci
cand n-are back-up, se alimenteaza din prize neprotejate de RCD-uri ce
pot avea, ca orice medicament facut de mana omului, doua taisuri......
Intrerupatoare automate MCB
Latimea intrerupatoarelor automate e standard, masurata in multipli de
module(18±0,5mm) sau pasi(9±0,25 mm) - 1P are 2 pasi(18mm), la fel si
1P+N, iar 2P este lat de 4 pasi(36mm).
Adesea, ceea ce nu stii nu te baga in bucluc mai mult decat ceea ce crezi ca stii
bine dar, de fapt, e eronat; ca sa nu te joace vanzatorul cum vrea muschii lui,
poti face diferenta intre 1P, 1P+N si 2P dintr-o privire, asa cum e f. clar in poza :
1P are o intrare(surub de prindere) si o iesire pe cand 1P+N are, pe aceeasi
latime, si sus si jos, cate doua suruburi; intre 1P+N si 2P nu ai cum sa ratezi.
Tot in poza se vad simbolurile inscriptionate pe carcasa intrerupatoarelor :
legate intre ele, de jos in sus, un semicerc(protectia la scurtcircuit, magnetica),
un (semi)dreptunghi(protectia la suprasarcina, termica) si linia oblica(intrerupatorul mecanic); unul sau ambele simboluri de jos pot lipsi
si ramane doar intrerupatorul gol-golut, cum este cel de pe Nulul lui 1P+N.
module(18±0,5mm) sau pasi(9±0,25 mm) - 1P are 2 pasi(18mm), la fel si
1P+N, iar 2P este lat de 4 pasi(36mm).
Adesea, ceea ce nu stii nu te baga in bucluc mai mult decat ceea ce crezi ca stii
bine dar, de fapt, e eronat; ca sa nu te joace vanzatorul cum vrea muschii lui,
poti face diferenta intre 1P, 1P+N si 2P dintr-o privire, asa cum e f. clar in poza :
1P are o intrare(surub de prindere) si o iesire pe cand 1P+N are, pe aceeasi
latime, si sus si jos, cate doua suruburi; intre 1P+N si 2P nu ai cum sa ratezi.
Tot in poza se vad simbolurile inscriptionate pe carcasa intrerupatoarelor :
legate intre ele, de jos in sus, un semicerc(protectia la scurtcircuit, magnetica),
un (semi)dreptunghi(protectia la suprasarcina, termica) si linia oblica(intrerupatorul mecanic); unul sau ambele simboluri de jos pot lipsi
si ramane doar intrerupatorul gol-golut, cum este cel de pe Nulul lui 1P+N.
Trei caracteristici electrice sunt importante cand dam banii pe intrerupatorul
automat MCB, toate trei inscrise pe partea frontala a dispozitivului :
Curentul nominal - cel la care ne referim cand spunem siguranta de 10A ;
el reprezinta valoarea de protectie a cablurilor din pereti, limita de jos a
suprasarcinii - valoare a curentului nominal la depasirea careia intrerupatorul
declanseaza, taind circuitul; uzual, se alege de 10A pt. lumini, 16A pt. prize
si, pt. o discriminare(coordonare) corecta - intrerupatoarele din aval cad
mereu inaintea celor din amonte -, 32A pt. intrerupatorul general;
Capacitatea de rupere aka curentul maxim de scurtcircuit rupt(intrerupt) de
contactele intrerupatorului fara distrugerea lor a.i. MCB-ul sa mai poata fi folosit
ulterior; acasa este recomandata la 4,5kA sau 6kA(kiloamperi, mii de amperi);
Curba de declansare - asa cum masina papa benzina, la demaraj, de cateva
ori cantitatea medie pt. croaziera, tot asa unele aparate electrice trag de la
priza, la pornire, un curent de 3 ... 14 ori mai mare decat cel nominal, curent
ce trebuie suportat, pt. scurt timp, de intrerupatorul automat fara intreruperea
circuitului - aceasta proprietate imparte intrerupatoarele in diverse clase de
functionare asociate unor functii sau curbe : de la B - aparate usoare, via C -
nici asa, nici altminteri - pana la D pt. instalatii greoaie ; C este curba de casa.
Cand vezi pe dispozitiv : C16(sau 10 ori 32) , 4500A(sau 4500 in chenar negru
ori 4,5kA) , ~230V 50Hz - insemnand curba C, 16A curent nominal, 4,5kA
capacitate de rupere si retea monofazata de 230V/50Hz -, atunci ai facut o
alegere corecta.
Logica vulcaniana sugereaza ca intrerupatoarele bipolare 2P sunt ideale pt.
orice circuit din oricare locuinta, dar o varianta minimala ca spatiu, fara rabat
la protectia instalatiei si siguranta chiriasului mester amator, e montarea de
intrerupatoare 1P+N pt. lumini si prize si un intrerupator automat general 2P.
automat MCB, toate trei inscrise pe partea frontala a dispozitivului :
Curentul nominal - cel la care ne referim cand spunem siguranta de 10A ;
el reprezinta valoarea de protectie a cablurilor din pereti, limita de jos a
suprasarcinii - valoare a curentului nominal la depasirea careia intrerupatorul
declanseaza, taind circuitul; uzual, se alege de 10A pt. lumini, 16A pt. prize
si, pt. o discriminare(coordonare) corecta - intrerupatoarele din aval cad
mereu inaintea celor din amonte -, 32A pt. intrerupatorul general;
Capacitatea de rupere aka curentul maxim de scurtcircuit rupt(intrerupt) de
contactele intrerupatorului fara distrugerea lor a.i. MCB-ul sa mai poata fi folosit
ulterior; acasa este recomandata la 4,5kA sau 6kA(kiloamperi, mii de amperi);
Curba de declansare - asa cum masina papa benzina, la demaraj, de cateva
ori cantitatea medie pt. croaziera, tot asa unele aparate electrice trag de la
priza, la pornire, un curent de 3 ... 14 ori mai mare decat cel nominal, curent
ce trebuie suportat, pt. scurt timp, de intrerupatorul automat fara intreruperea
circuitului - aceasta proprietate imparte intrerupatoarele in diverse clase de
functionare asociate unor functii sau curbe : de la B - aparate usoare, via C -
nici asa, nici altminteri - pana la D pt. instalatii greoaie ; C este curba de casa.
Cand vezi pe dispozitiv : C16(sau 10 ori 32) , 4500A(sau 4500 in chenar negru
ori 4,5kA) , ~230V 50Hz - insemnand curba C, 16A curent nominal, 4,5kA
capacitate de rupere si retea monofazata de 230V/50Hz -, atunci ai facut o
alegere corecta.
Logica vulcaniana sugereaza ca intrerupatoarele bipolare 2P sunt ideale pt.
orice circuit din oricare locuinta, dar o varianta minimala ca spatiu, fara rabat
la protectia instalatiei si siguranta chiriasului mester amator, e montarea de
intrerupatoare 1P+N pt. lumini si prize si un intrerupator automat general 2P.
marți, 6 aprilie 2010
AM PRIMIT CATEVA NELAMURIRI DIN PARTEA UNUI CITITOR
AM PRIMIT CATEVA NELAMURIRI DIN PARTEA UNUI CITITOR...SI VOI INCERCA SA FIU EXPLICIT IN LEGATURA CU O POSTARE MAI VECHE
ABC, Comtec, Gewis, Hager, Legrand, Merlin Gerin , Moeller, Shrack - sunt producatori de disjunctoare magneto termice. Deci ai de unde alege. Le-am pus in ordine alfabetica, nu neaparat a calitatii lor. Important este sa nu iei contrafacute cu putini bani. Si pretul lor iti spun calitatea.
Cat de utila credeti ca este conectarea unui diferential?
Italienii le spun acestor diferentiale "salva vita" E foarte usor de observat ca tradus ar veni "salveaza viata" Cred ca iti spune totul cat de utile sunt .....Eu unul intodeauna recomand montarea lor. Dealtfel BMP-urile au diefrentiale in ele.
Cat despre curenti, am avut undeva prin caiete un tabel cu senzatiile si influentele la anumiti curenti parcursi prin corp.
O conditie ca diferentiala sa lucreze este ca circuitul de curent sa fie intre faza si pamant prin atingeri directe sau indirecte. La electrocutarile intre faza si nul, (izolat fata de pamant) diferentiala nu va lucra....
Cat despre curenti, am avut undeva prin caiete un tabel cu senzatiile si influentele la anumiti curenti parcursi prin corp.
O conditie ca diferentiala sa lucreze este ca circuitul de curent sa fie intre faza si pamant prin atingeri directe sau indirecte. La electrocutarile intre faza si nul, (izolat fata de pamant) diferentiala nu va lucra....
Spun asta nu pentru a face cursuri de electrotehnica cu VOI ci doar mi-am amintit ca un client odat m-a sunat indignat ca desi a avut montata o diferentiala ca si protectie cand a umblat la priza s-a electrocutat de a vazut stele verzi si siguranta nu a declansat. I-am cerut sa apese butonul de test si siguranta a declansat. I-am spus ca siguranta functioneaza corect si in situatia asta, probabil ca s-a electrocutat intre faza si nul, si ultrior a recunoscut ca a atins intre faza si nul.
Si ce mi-a mai venit acum in minte si cred ca e important sa iti spun tinand cont ca e destul de scumpa : daca vrei sa pui sig diferentiala, pe general poti sa o pui, cred, fara nici o problema. Daca vrei sa o pui pe doar un circuit anume, trebuie sa fii sigur ca instalatia in aval este facuta corect. In sensul ca nu s-a " imprumutat " pe traseu ptr iluminat doar nulul de la priza sau invers sau doar faza de iluminat de la priza sau invers. De ex daca pe faza ei trece un curent de 7 A si ptr. ca priza de la bucatarie are nulul luat de pe circ de la bec. Inapoi ii va veni pe nulul diferentialei 7A - 2.5 A cat ai pe priza respectiva ( caci cei 2,5 A se vor intoarce pe nulul de la circuitul de iluminat) deci cca 4,5 A. Dezechilibrul acesta ( pleaca 7A si se intorc 4,5 A ) o va sesiza imediat dieferentiala si va declansa. Ea orice dezechilibru mai mare de 0.03 A o va sesiza si va declansa
Am spus asta caci tot asa am intalnit o situatie de genul acesta. Omul in vointa de-asi spori siguranta si-a cumparat-o diferentiala, si-a montat-o pe circuitul de prize si nu reusea sa o conecteze. Cum o conecta - declansa. Dupa ce cei de la magazin l-au asigurat ca nu e defecta. M-a solicitat sa ii rezolv situatia si am gasit un "imprumut" de genul de mai sus care tot ii declansa sig.
Am spus asta caci tot asa am intalnit o situatie de genul acesta. Omul in vointa de-asi spori siguranta si-a cumparat-o diferentiala, si-a montat-o pe circuitul de prize si nu reusea sa o conecteze. Cum o conecta - declansa. Dupa ce cei de la magazin l-au asigurat ca nu e defecta. M-a solicitat sa ii rezolv situatia si am gasit un "imprumut" de genul de mai sus care tot ii declansa sig.
La cineva caruia i-am montat o diferential ptr o incapere de unde erau masina de spalat rufe , masa de calcat. Si cand menajera calca tot ii sarea diferentiala. A trebuit sa le explic caci fierul de calcat cu aburi este defect si trebuie inlocuit. Eu altceva nu am ce sa fac S-a rezolvat imediat cum au cumparat un fier nou.
O alta situatie cand am pus o diferentiala intr-o bucatarie unde avea si masina de spalat rufe automata(mai veche) si declansa diferentiala intempestiv . A trebuit sa le explic si lor caci masina este problema si este un semnal de alarma ca e o problema cu ea. Nu au vrut nicicum sa renunte la ea ci acceptau ideea sa renunte la un element ce costa 150 lei si sa le pun o siuranta simpla, decat sa-si cumpere un produs nou ce costa peste 1000 lei. Dupa multe negocieri am deschis masina si am vazut caci se prelingea apa. Dupa ce s-a rezolvat aceasta problema nu a mai declansat.
Cred ca v-am "imbatat' de cap. Dar sper sa v fie de folos....
marți, 30 martie 2010
duminică, 28 martie 2010
CATEVA TIPURI DE INTRERUPATOARE DE TABLOU
Teleruptoare TL Domae
Comanda la distanta unui circuit monofazat de iluminat prin comanda electrica de tip cu impulsuri.
Se recomanda pentru controlul iluminatului din mai multe puncte ale unei incaperi, utilizandu-se întrerupatoare cu revenire (butoane).
* Conformitate cu standardele EN 60899;
* Aplicatii: circuite de iluminat cu incandescenta, JT cu halogeni (sarcina rezistiva), fluorescente, lampi cu descarcari în gaze (sarcini inductive);
* Tensiune de comanda: 230 V c.a.;
* Calibru: 16A.
Intrerupatoare crepusculare IC 50
Acest întrerupator comanda închiderea unui
contact atunci când luminozitatea scade sub un anumit nivel prestabilit.
Comanda deschiderea aceluiasi contact atunci
când luminozitatea create peste un anumit nivel prestabilit.
* Tensiune nominala: 230V c.a.;
* Frecventa: 50/60Hz;
* Grad de protectie:
IC 50: IP 20 conform EN 60529
Celula: IP 54
Intrerupatoare orare programabile
Comanda închiderea si deschiderea unui contact conform unui program zilnic (24 ore) reglat de catre utilizator prin pozitionarea segmentelor captive pe un cadran de programare.
* Rezerva de functionare: 3 zile;
* Grad de protectie: IP 20 conform EN 60529.
Intreruptoare orare multifunctionale
Comanda închiderea si deschiderea unor circuite, conform unei programari efectuate de catre electrician.
Aparatul integreaza 9 funcii utilizate în controlul instalatiilor electrice din cladiri.
* 4 canale de iesire;
* 6 intrari de control;
* Alimentare: 230V;
* Memorie disponibila: 45 de plaje orare în programarea saptamânala, 15 plaje orare în programarea anuala;
* Timp minim între 2 comutari programate: 1 minut.
Comanda la distanta unui circuit monofazat de iluminat prin comanda electrica de tip cu impulsuri.
Se recomanda pentru controlul iluminatului din mai multe puncte ale unei incaperi, utilizandu-se întrerupatoare cu revenire (butoane).
* Conformitate cu standardele EN 60899;
* Aplicatii: circuite de iluminat cu incandescenta, JT cu halogeni (sarcina rezistiva), fluorescente, lampi cu descarcari în gaze (sarcini inductive);
* Tensiune de comanda: 230 V c.a.;
* Calibru: 16A.
Intrerupatoare crepusculare IC 50
Acest întrerupator comanda închiderea unui
contact atunci când luminozitatea scade sub un anumit nivel prestabilit.
Comanda deschiderea aceluiasi contact atunci
când luminozitatea create peste un anumit nivel prestabilit.
* Tensiune nominala: 230V c.a.;
* Frecventa: 50/60Hz;
* Grad de protectie:
IC 50: IP 20 conform EN 60529
Celula: IP 54
Intrerupatoare orare programabile
Comanda închiderea si deschiderea unui contact conform unui program zilnic (24 ore) reglat de catre utilizator prin pozitionarea segmentelor captive pe un cadran de programare.
* Rezerva de functionare: 3 zile;
* Grad de protectie: IP 20 conform EN 60529.
Intreruptoare orare multifunctionale
Comanda închiderea si deschiderea unor circuite, conform unei programari efectuate de catre electrician.
Aparatul integreaza 9 funcii utilizate în controlul instalatiilor electrice din cladiri.
* 4 canale de iesire;
* 6 intrari de control;
* Alimentare: 230V;
* Memorie disponibila: 45 de plaje orare în programarea saptamânala, 15 plaje orare în programarea anuala;
* Timp minim între 2 comutari programate: 1 minut.
luni, 22 februarie 2010
Siguranta diferentiala,cel mai bun PRIETEN al instalatiei dumneavoastra
Solutia pentru evitarea electrocutarii în instalatiile electrice
casnice este foarte simpla: montati în tablourile electrice de distributie din locuinta dumneavoastra aparate de protectie diferentiala.
In locuinta se pot produce cu usurinta accidente care conduc la electrocutare:
-un copil nesupravegheat care introduce un obiect metalic in priza;
-un adult care atinge din greseala conductorul dezizolat la schimbarea unui corp de iluminat sau a prizelor;
-folosirea unei masini de spalat cu impamantarea defectuoasa;
-folosirea unui fier de calcat cu cordonul de alimentare imbatranit din cauza caldurii.
-un copil nesupravegheat care introduce un obiect metalic in priza;
-un adult care atinge din greseala conductorul dezizolat la schimbarea unui corp de iluminat sau a prizelor;
-folosirea unei masini de spalat cu impamantarea defectuoasa;
-folosirea unui fier de calcat cu cordonul de alimentare imbatranit din cauza caldurii.
Se poate evita aparitia acestor accidente prin utilizarea unor aparate numite dispozitive de protectie diferentiala. Acestea detecteaza curentii de valori foarte mici care nu trec prin conductoare – numiti curenti diferentiali reziduali (de exeplu curentul care trece prin corpul omului in cazul electrocutarii) si intrerup automat alimentarea cu energie intr-o astfel de situatie.
Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA. De aceea, dispozitivele de protectie diferentiala pentru instalatiile electrice casnice sunt reglate la aceasta valoare a curentului diferential rezidual si vor scoate de sub tensiune instalatia electrica cand se atinge acest prag.
Cea mai economa solutie pentru asigurarea protectiei diferentiale este utilizarea unui singur intreruptor automat de protectie diferentiala (ID) pentru mai multe plecari (de acelasi tip, de ex. prize).
Releu diferential (releu de curent rezidual RCD) – detecteaza curentul care se scurge la pamant si foloseste acest curent pentru a actiona un mecanismul de deconectare a circuitului defect. Principiul de functionare al unui releu diferential se bazeaza pe trecerea conductoarelor de linie si neutru printr-un miez magnetic toroidal. Un curent de sarcina normala va produce in miezul magnetic fluxuri magnetice egale dar de sensuri contrare. Daca exista o punere la pamant, curentul prin conductorul de linie este mai mare decat cel ce se intoarce prin conductorul neutru si va produce un flux magnetic mai mare. Apare astfel un flux rezultant care induce un curent intr-o infasurare montata pe acelasi miez magnetic si se obtine o comanda de actionare asupra mecanismului de deconectare a circuitului.
Curentul de comanda este de 10, 30, 100, 300, 500 mA, timpul de deconectare este instantaneu sau selectiv, cu intarzieri de 40-300 ms.
In conformitate cu Norma CEI EN 61008 si 61009, intreruptoarele diferentiale se clasifica dupa forma undei de curent in tipurile AC (doar pentru curent alternativ), A (pentru curent alternativ si/sau pulatoriu cu componenta continua), S (pentru curent alternativ si/sau pulsatoriu cu componenta continua cu intarziere in functionare, pentru asigurarea selectivitatii ca intreruptoare diferentiale generale). Se utilizeaza si dispozitive diferentiale adaptabile la intreruptoare automate.
calculul coeficientului de transfer termic
Prezentam in continuare calculul coeficientului de transfer termic U(W/m 2 K) pentru un perete. In tabelul urmator sunt prezentate izolatiile termice standardizate in Europa.
Tara | Pereti | Acoperis | Podele | |||
U(W/m 2 K) = 1/R | grosimea izolatiei (m) | U(W/m 2 K) =1/R | grosimea izolatiei (m) | U(W/m 2 K) =1/R | grosimea izolatiei (m) | |
Belgia | - | 75-100 | - | 80-120 | - | 40 |
Danemarca | 0.35 | 125-150 | 0.20 | 200 | 0.30 | 150 |
Finlanda | 0.28 | 150 | 0.22 | 200 | 0.22 | 200 |
Franta | 0.54 | 70 | 0.35 | 120 | 1.00 | 40-50 |
Germania | 1.2-1.5 | 60 | 0.30 | 140 | 0.55 | 60 |
Irlanda | 0.60 | 40 | 0.40 | 100 | 0.60 | - |
Italia | - | - | - | - | - | - |
Olanda | 0.374 | 70 | 0.374 | 85-100 | 0.68 | 40 |
Norvegia | 0.30 | 125 | 0.20 | 200 | 0.30 | 150 |
Spania | 1.4-1.8 | - | 0.70-1.4 | - | 0.70-1.00 | - |
Suedia | 0.30 | 125 | 0.20 | 200 | 0.30 | 150 |
Marea Britanie | 0.45 | 50 | 0.25 | 150 | 0.45 | 25 |
Estonia | 0.45 | 0.25 | 0.50 | |||
Lituania | 0.50 | 0.25 | 0.30 | |||
Polonia | 0.55 | 0.30 | 0.60 | |||
Romania | 0.55 | 0.33 | 0.60 | |||
Pentru calculul coeficientului de transfer termic trebuie sa cunoastem rezistenta termica a materialelor componente (R)
o - coeficientul de transmisie prin conductie si radiatie – 1.169
Se considera ca in imediata vecinatate a suprafetelor peretelui intotdeauna exista un film subtire de aer cu proprietati termoizolatoare. Rezistenta termica este urmatoarea:
Material | Grosime mm | Rezistenta termica m 2 kc/W |
Film exterior aer | - | 0.097 |
Polistiren expandat | 30 | 1.78 |
OSB | 11÷12 | 0.337 |
Vata Minerala | 140 | 3.68 |
OSB | 8÷9 | 0.224 |
Rigips | 12.5 | 0.257 |
Film interior aer | - | 0.388 |
TOTAL 6.2877 | ||
Rezistenta termica totala a unui mp de astfel de perete este de aproximativ 6.053 k/W. Daca vom tine cont si de puntile termice formate de dulapii structurii portanta ( ?o) rezistenta termica reala a acestui perete devine 5.178 m 2 k. Astfel coeficientul de transfer termic al peretelui este de 0.193 W/m 2 k. Facand comparatia cu datele din tabel 1 observam ca acest tip de perete are o foarte buna izolatie termica. Pentru comparatie, un perete de beton pentru a atinge aceleasi caracteristici de izolatie trebuie sa aiba o grosime de 4 metri, iar un perete de caramida de 2,250 m. Totodata un asemenea perete are caracteristic atenuarea pronuntata a zgomotelor circa 96 DB.
Desi structura portanta din lemn este combustibila datorita configuratiei speciale a peretelui acest lucru nu este un motiv de ingrijorare. In SUA lemnul utilizat in constructii nu se ignifugheaza,insa la cererea beneficiarului putem trata elementele din lemn cu solutii speciale de ignifugare, care au avantajul de al proteja si de actiunea daunatoare a insectelor, insa prezinta dezavantajul unor emisii de vapori daunatori. Vata minerala care umple spatiile dintre dulapi este un material foarte rezistent la foc, iar materialele de placare ,OSB, rigips sunt concepute astfel incat sa aiba rezistenta mare la aprindere si la propagarea focului. Rezistenta la foc uzuala a peretelui de acest tip, neignifugat este cuprinsa intre 50 si 90 minute.
Peretii interiori si tavanul parter etaj au in componenta vata minerala realizand din fiecare camera a locuintei un loc intim personalizat.
Placa de beton este izolata cu un strat de polistiren extrudat de 30mm peste care se monteaza parchetul melaminat. In bai si bucatarie se toarna sapa de beton de egalizare de 40÷50mm. Intre sapa si fundatie se pune un material hidroizolator.
sâmbătă, 20 februarie 2010
Izolatii cu spuma poliuretanica ( termo, fono, hidro, ignifuge)
21:48
1. IZOLARI CU SPUMA POLIURETANICA ALE OBIECTIVELOR CIVILE
Izolatiile termice, hidroizolatiile, fonoizolatiile, lucrarile de ignifugare cu spuma poliuretanica ofera o protectie completa, fara nici o pierdere termica a intregii cladiri, ofera o protectie eficienta atat impotriva aerului cald cat si a celui rece precum si impotriva umiditatii, previne formarea condensului de la vaporii de apa din interiorul zidurilor si isi mentine proprietatile de izolare pentru intreaga durata de viata a constructiei, fiind astfel singurului sistem de protectie hidro-termo-fono-ingnifuga.
Termoizolarea fatadelor - se efectueaza prin aplicarea materialelor cu baza poliuretanica, materiale recunoscute pentru caracteristicile tehnice deosebite, reusindu-se astfel sa se realizeze lucrari cu un randament calitate-rezistenta-termen de executie mult mai bun decat prin metodete clasice. Acest procedeu se realizeaza prin aplicarea spumei poliuretanice pe suprafata curatata in prealabil si uscata. Datorita aderentei foarte bune, spuma poliuretanica se poate aplica pe orice tip de suprafata.
2. REABILITARI TERMICE ALE ACOPERISURILOR CU SPUMA POLIURETANICA
Spuma poliuretanica este folosita cu un succes deosebit la reabilitarea termica a constructiilor vechi, a podurilor, a mansardelor precum si la remedierea acoperisurilor degradate.
AVANTAJELE TEHNOLOGIEI:
- inalta capacitate de izolare termica care nu se gaseste la nici un alt material izolant folosit pana acum (conductibilitatea termica este de 0,020 w/m.k.);
- greutate redusa, aproximativ 1,2-1,5 kg/mp, nu ingreuneaza acoperisurile ci din contra le consolideaza, nefiind necesara intarirea sau schimbarea asterialei;
- aplicarea continua asigura o protectie impotriva apei in spatiile de locuit chiar si in situatia in care invelitoarea este decopertata sau se executa reparatii la invelitoare;
- durata de viata a lucrarii este de minim 50 de ani;
- grad de rezistenta la foc, nu genereaza particule incandescente, are un indice scazut de propagare a focului si devine casanta;
- termen de executie foarte scurt (450 mp/zi);
- rezistenta la transmisia de vapori de apa;
- caracteristici fonoabsorbante excelente, reduce zgomotul cu pana la 40 Db (rezultate bune in cazul invelitorilor metalice ce se dovedesc a fi extrem de zgomotoase in conditii atmosferice extreme: ploi torentiale, grindina, etc;
- rezultate remarcabile in cazul constructiilor din lemn atunci cand se vrea pastrarea autenticitatii (ex.: cladiri acoperite cu sindrila).
AVANTAJELE TEHNOLOGIEI:
- inalta capacitate de izolare termica care nu se gaseste la nici un alt material izolant folosit pana acum (conductibilitatea termica este de 0,020 w/m.k.);
- greutate redusa, aproximativ 1,2-1,5 kg/mp, nu ingreuneaza acoperisurile ci din contra le consolideaza, nefiind necesara intarirea sau schimbarea asterialei;
- aplicarea continua asigura o protectie impotriva apei in spatiile de locuit chiar si in situatia in care invelitoarea este decopertata sau se executa reparatii la invelitoare;
- durata de viata a lucrarii este de minim 50 de ani;
- grad de rezistenta la foc, nu genereaza particule incandescente, are un indice scazut de propagare a focului si devine casanta;
- termen de executie foarte scurt (450 mp/zi);
- rezistenta la transmisia de vapori de apa;
- caracteristici fonoabsorbante excelente, reduce zgomotul cu pana la 40 Db (rezultate bune in cazul invelitorilor metalice ce se dovedesc a fi extrem de zgomotoase in conditii atmosferice extreme: ploi torentiale, grindina, etc;
- rezultate remarcabile in cazul constructiilor din lemn atunci cand se vrea pastrarea autenticitatii (ex.: cladiri acoperite cu sindrila).
3. HIDROIZOLATII CU SPUMA POLIURETANICA
Hidroizolatiile cu spuma poliuretanica ofera o protectie completa atat impotriva apei cat si o protectie termica eficienta (solutie eficienta cu costuri reduse in cazul apartamentelor sau birourilor situate la ultimul nivel dintr un bloc). Aderenta spumei poliuretanice este perfecta indiferent de forma acoperisului: plan, inclinat, in doua versante sau de materialul pe care se aplica: beton, tabla, caramida, lemn, etc. Spuma rigida de poliuretan pentru hidroizolatii are o densitate ce variaza intre 40 - 60 kg / metri cubi fiind astfel influida prin densitate (densitatea difera in fuctie de natura aplicatiei). Ulterior aplicarii spuma poliuretanica trebuie acoperita cu vopsea elastoplastica, piatra-margaritar, sape, etc. impotriva radiatiilor ultraviolete.
Efectul izolator acustic al sistemului asigura o protectie acustica de peste 25 dB, acest lucru se realizeaza urmarind doua directii importante: -reducerea (semnificativa) a transferului de energie sonora spre exterior; -absorbtia energei sonore din interior (se optimizeaza raspunsul acustic). Se pot izola incaperi mari in care este zgomot mare sau incaperi mari in care doriti o izolatie buna impotriva zgomotului exterior precum: salile de concert, centrele de comunicare, discoteci, cinematografe, complexe teatrale, centre de conferinta, cladiri industriale cu activitati zgomotoase etc. |
5. IZOLARI TERMICE, IGNIFUGARI, APLICAREA DE TRATAMENT FUNGICID LA CASE DIN LEMN
In privinta caselor construite in intregime din lemn spuma poliuretanica a dat rezultate excelente comparativ cu celelalte materiale izolatoare:
- ceea ce initial parea un dezavantaj al cumpararii unei case din lemn si anume faptul ca podelele trebuiesc izolate fonic, mai ales daca in respectiva casa vor locui si copii a fost rezolvat prin izolarea cu spuma poliuretanica intrucat astfel se rigidizeaza intreaga structura si dispar zgomotele specifice podelelor din lemn deasemeni reduceti cu 20-25 dB zgomotele exterioare in cazul mansardelor (aspect important atunci cand casa este acoperita cu invelitori din tabla care este extrem de zgomotoasa la ploi puternice sau grindina);
- la costurile standard ale unei astfel de constructii se mai adauga si cheltuielile cu ignifugarea lemnului, problema rezolvata de spuma poliuretanica care are un grad ridicat de rezistenta la foc, nu genereaza particule incandescente, are un indice scazut de propagare a focului si devine casanta in prezenta focului;
- o alta problema rezolvata de acest tip de izolatie este tratamentul fungicid aplicat lemnului (chiar si atunci cand acesta este deja atacat).
- ceea ce initial parea un dezavantaj al cumpararii unei case din lemn si anume faptul ca podelele trebuiesc izolate fonic, mai ales daca in respectiva casa vor locui si copii a fost rezolvat prin izolarea cu spuma poliuretanica intrucat astfel se rigidizeaza intreaga structura si dispar zgomotele specifice podelelor din lemn deasemeni reduceti cu 20-25 dB zgomotele exterioare in cazul mansardelor (aspect important atunci cand casa este acoperita cu invelitori din tabla care este extrem de zgomotoasa la ploi puternice sau grindina);
- la costurile standard ale unei astfel de constructii se mai adauga si cheltuielile cu ignifugarea lemnului, problema rezolvata de spuma poliuretanica care are un grad ridicat de rezistenta la foc, nu genereaza particule incandescente, are un indice scazut de propagare a focului si devine casanta in prezenta focului;
- o alta problema rezolvata de acest tip de izolatie este tratamentul fungicid aplicat lemnului (chiar si atunci cand acesta este deja atacat).
| 6. REABILITARI TERMICE PENTRU TERASELE BLOCURILOR |
Procesul tehnologic propus de noi pentru reabilitarea teraselor blocurilor de locuit: decopertarea terasei pana la primul strat de izolatie si executia termo - hidro izolatiei cu spuma poliuretanica peste peste membrana existenta (daca la acestea nu exista pericolul desprinderii ei de stratul suport). In cazul in care membrana hidroizolatoare este desprinsa sau exista pericolul ca aceasta sa se desprinda, zona respectiva va decopertata pana la stratul suport rezistent. Procedeul permite realizarea intr-o singura operatie atat a izolatiei termice, fonice cat si a impermeabilizarii structurii. Coeficientul de transfer termic (0,02) confirma faptul ca este cel mai bun material izolator de pe piata. Mentionam ca acest procedeu are avantajul realizarii de suprafete continue, fara rosturi/imbinari. Dupa aplicarea spumei poliuretanice se aplica o vopsea elastoplastica tip Deitermann. |
duminică, 14 februarie 2010
baia perfecta
04:00
baia perfecta
In plus, prin forme neobisnuite ale gresiei sau ale parchetului, ca de exemplu cele de format XXL, si borduri verticale interesante, ii putem conferi incaperii o largimea optica suplimentara, dar si individualitate inconfundabila. Aranjarea elementelor sanitare si mobila functionala este de asemenea esentiala pentru a crea libertatea optima de miscare.
Peretele si podeaua constituie cadrul si baza pentru toate celalalte amenajari. O armonie deplina exista atunci cand pardoseala inchisa este pusa in contrast cu peretii deschisi si cand intre acestea se face legatura cu un brau sau cu o bordura din mozaic in concordanta cu nuantele incaperii.
Un aspect elegant si in acelasi timp extravagant este conferit de nuantele inchise de gri. Se vorbeste foarte des de conceptul fire&ice: materiale fine din ceramica combinate cu cele din metal. Luminile potrivite scot in evidenta formele bine lucrate si efectele speciale ale culorilor. De asemenea, cu ajutorul luminilor pot fi puse in valoare sau se poate pune accentul pe anumite obiecte din baie.
Sistemele cu led - uri sunt plate, imbracate in metal nobil si incorporate in pardoseala, astfel redandu-i acesteia o nota moderna. Cu ajutorul bordurilor incadrate in amestecul atractiv de materiale, printre care si sticla, liniile orizontale sunt accentuate suplimentar, iar astfel rezulta o baie de inalta valoare si foarte stilizata, cu pereti deschisi la culoare, ceramica, oglinzi si sticla.
"Inima" baii este reprezentata prin cada, care in zilele noastre are diferite forme si se gaseste in diferite marimi, asadar chiar si ptr baile neincapatoare. Aceasta poate fi pusa in valoare de un desen elegant din mozaic, care sa fie asezat deasupra, dar si de lumina calda.
Un dulapior cu oglinzi atasat de perete este foarte potrivit pentru depozitarea obiectelor si lucrurilor necesare si pentru mentinerea ordinii in baie. Aceasta oglinda suplimentara confera baii noi dimensiuni, dar este si foarte practica, mai ales atunci cand baia este folosita de mai multe persoane. De asemenea, o etajera din sticla este optima atat pentru depozitare cat si pentru decoratiuni.
InCasa.ro
vineri, 5 februarie 2010
00:53
izolare termica
Izolarea termica interioara a peretilor - solutie ieftina si eficienta in cazul renovarilor
Peretii exteriori - impreuna cu ferestrele - reprezinta in general zonele cele mai reci ale suprafetei unei cladiri, izolarea termica a acestora conducand la reducerea semnificativa a pierderilor de caldura, si la cresterea confortului. Din punctul de vederea al fizicii constructiilor, in zonele cu clima rece, solutia optima de izolatie termica, este cea pe suprafata exterioara a cladirii, micsorandu-se riscul aparitiei condensarii interstitiale a vaporilor de apa; in cazul acestei solutii si structura va fi protejata termic, iar capacitatea acesteia de a stoca caldura va fi utilizata din plin. Oricum, la cladirile existente, izolatia termica exterioara a peretilor este costisitoare, ea putand fi justificata economic numai daca este combinata cu renovarea fatadei.
Nu pot fi utilizate placile termoizolatoare in cazul unor fatade care nu sunt plane si / sau in cazul fatadelor unor cladiri a caror modificare nu este permisa datorita valorii arhitecturale. In acest caz singura solutie de a monta izolatia termica, este cea de interior. In acest sensse foloseste polistiren extrudat cu suprafata rugoasa pentru izolatia interioara. Suprafata plana a placilor are o aderenta excelenta pe mortare sau adezivi pe baza de ciment, ceea ce face instalarea simpla si usoara.
Placile sunt lipite cu mortar pe baza de ciment, pe perete si/sau fixate mecanic, suprafata fiind acoperita cu tencuiala obisnuita sau tencuiala armata cu fibra de sticla.
Legaturile intre placi trebuie sa fie stranse pentru a preveni formarea puntilor termice, unde riscul aparitiei condensului este mai mare. Grosimea termoizolatiei trebuie calculata cu mare grija, de aceasta depinzand temperatura straturilor componenteale peretilor exteriori, riscul aparitiei condensului interstitial si consecintele acestui fenomen.
Intrucat placile de polistiren prezinta o rezistanta la difuzia vaporilor relativ ridicata, in cazul unei proiectari corecte nu este necesara instalarea unei bariere de vapori pe fata interioara calda a izolatiei.
Suprafata rugoasa a placilor face ca acestea sa reprezinte suportul ideal pentru aderarea placilor ceramice. Aceasta proprietate, cat si faptul ca absorbtia de apa este neglijabila, recomanda utilizarea produsului si in bai, bucatarii si spatii reci.

Nu pot fi utilizate placile termoizolatoare in cazul unor fatade care nu sunt plane si / sau in cazul fatadelor unor cladiri a caror modificare nu este permisa datorita valorii arhitecturale. In acest caz singura solutie de a monta izolatia termica, este cea de interior. In acest sensse foloseste polistiren extrudat cu suprafata rugoasa pentru izolatia interioara. Suprafata plana a placilor are o aderenta excelenta pe mortare sau adezivi pe baza de ciment, ceea ce face instalarea simpla si usoara.
Placile sunt lipite cu mortar pe baza de ciment, pe perete si/sau fixate mecanic, suprafata fiind acoperita cu tencuiala obisnuita sau tencuiala armata cu fibra de sticla.
Legaturile intre placi trebuie sa fie stranse pentru a preveni formarea puntilor termice, unde riscul aparitiei condensului este mai mare. Grosimea termoizolatiei trebuie calculata cu mare grija, de aceasta depinzand temperatura straturilor componenteale peretilor exteriori, riscul aparitiei condensului interstitial si consecintele acestui fenomen.
Intrucat placile de polistiren prezinta o rezistanta la difuzia vaporilor relativ ridicata, in cazul unei proiectari corecte nu este necesara instalarea unei bariere de vapori pe fata interioara calda a izolatiei.
Suprafata rugoasa a placilor face ca acestea sa reprezinte suportul ideal pentru aderarea placilor ceramice. Aceasta proprietate, cat si faptul ca absorbtia de apa este neglijabila, recomanda utilizarea produsului si in bai, bucatarii si spatii reci.
joi, 28 ianuarie 2010
00:41
zugraveala stuc venetian
Astazi va voi arata un nou concept de zugraveala foarte apreciata in extern dar despre care uni din noi nici nu au auzit.
Daca doriti un interior rafinat, modern si deosebit, atunci il puteti decora cu stucco venetian. Acest model de zugraveli interioare decorative imita marmura slefuita, cu un finisaj stralucitor si aspect satinat. Este potrivit pentru coloane, tavane false sau orice suprafete interioare, chiar si cele supuse la umiditate sporita, insa care nu intra in contact direct cu apa.
Vopseaua cu efect de marmura, cum mai este cunoscut stucco veneziano se poate aplica pe beton, caramida, lemn, metal si alte suprafete, de catre mesteri priceputi si experimentati. Suprafetele interioare pe care dorim sa aplicam stucco venetian trebuie sa fie curate, uscate si netede, fara praf sau alte impuritati. Ne asiguram ca tencuiala aplicata este perfect uscata. Pe suprafata suport se aplica unul sau doua straturi subtiri de grund special pentru vopseaua cu efect de marmura. Firmele ce comercializeaza produse pentru stucco venetian va vor recomanda cele mai bune marci din domeniu, in functie de suprafata.
Dupa uscarea grundului si alegerea nuantei dorite, putem incepe aplicarea primului strat de stucco venetian. Il lasam sa se usuce, conform instructiunilor producatorului si aplicam al doilea strat subtire de vopsea. Ultimul strat, al treilea, va fi cel mai subtire. Este important sa respectam timpul de uscare intre straturi, recomandat de producator. In final, trebuie sa obtinem o suprafat neteda si uniforma. Eventualele neregularitati pot fi slefuite cu hartie abraziva fina. Ultimul strat se netezeste cu muchia gletierei, pentru a obtine luciul specific. In final, se aplica un strat de ceara cu rol de protectie a finisajului si pentru accentuarea efectului de luciu. Ceara confera si rezistenta la spalarea cu apa si detergenti.
In privinta culorilor, rosul este cel mai spectaculos, insa putem opta si pentru nuante calde de bej, maro, sau alte culori, in functie de designul interior al camerei.
Iata si un video despre cum se realizeaza stucco veneziano, un film facut chiar de italieni:
marți, 26 ianuarie 2010
20:03
prezentare generala






















