Prezentam in continuare calculul coeficientului de transfer termic U(W/m 2 K) pentru un perete. In tabelul urmator sunt prezentate izolatiile termice standardizate in Europa.
Tara | Pereti | Acoperis | Podele | |||
U(W/m 2 K) = 1/R | grosimea izolatiei (m) | U(W/m 2 K) =1/R | grosimea izolatiei (m) | U(W/m 2 K) =1/R | grosimea izolatiei (m) | |
Belgia | - | 75-100 | - | 80-120 | - | 40 |
Danemarca | 0.35 | 125-150 | 0.20 | 200 | 0.30 | 150 |
Finlanda | 0.28 | 150 | 0.22 | 200 | 0.22 | 200 |
Franta | 0.54 | 70 | 0.35 | 120 | 1.00 | 40-50 |
Germania | 1.2-1.5 | 60 | 0.30 | 140 | 0.55 | 60 |
Irlanda | 0.60 | 40 | 0.40 | 100 | 0.60 | - |
Italia | - | - | - | - | - | - |
Olanda | 0.374 | 70 | 0.374 | 85-100 | 0.68 | 40 |
Norvegia | 0.30 | 125 | 0.20 | 200 | 0.30 | 150 |
Spania | 1.4-1.8 | - | 0.70-1.4 | - | 0.70-1.00 | - |
Suedia | 0.30 | 125 | 0.20 | 200 | 0.30 | 150 |
Marea Britanie | 0.45 | 50 | 0.25 | 150 | 0.45 | 25 |
Estonia | 0.45 | 0.25 | 0.50 | |||
Lituania | 0.50 | 0.25 | 0.30 | |||
Polonia | 0.55 | 0.30 | 0.60 | |||
Romania | 0.55 | 0.33 | 0.60 |
Pentru calculul coeficientului de transfer termic trebuie sa cunoastem rezistenta termica a materialelor componente (R)
o - coeficientul de transmisie prin conductie si radiatie – 1.169
Se considera ca in imediata vecinatate a suprafetelor peretelui intotdeauna exista un film subtire de aer cu proprietati termoizolatoare. Rezistenta termica este urmatoarea:
Material | Grosime mm | Rezistenta termica m 2 kc/W |
Film exterior aer | - | 0.097 |
Polistiren expandat | 30 | 1.78 |
OSB | 11÷12 | 0.337 |
Vata Minerala | 140 | 3.68 |
OSB | 8÷9 | 0.224 |
Rigips | 12.5 | 0.257 |
Film interior aer | - | 0.388 |
TOTAL 6.2877 |
Rezistenta termica totala a unui mp de astfel de perete este de aproximativ 6.053 k/W. Daca vom tine cont si de puntile termice formate de dulapii structurii portanta ( ?o) rezistenta termica reala a acestui perete devine 5.178 m 2 k. Astfel coeficientul de transfer termic al peretelui este de 0.193 W/m 2 k. Facand comparatia cu datele din tabel 1 observam ca acest tip de perete are o foarte buna izolatie termica. Pentru comparatie, un perete de beton pentru a atinge aceleasi caracteristici de izolatie trebuie sa aiba o grosime de 4 metri, iar un perete de caramida de 2,250 m. Totodata un asemenea perete are caracteristic atenuarea pronuntata a zgomotelor circa 96 DB.
Desi structura portanta din lemn este combustibila datorita configuratiei speciale a peretelui acest lucru nu este un motiv de ingrijorare. In SUA lemnul utilizat in constructii nu se ignifugheaza,insa la cererea beneficiarului putem trata elementele din lemn cu solutii speciale de ignifugare, care au avantajul de al proteja si de actiunea daunatoare a insectelor, insa prezinta dezavantajul unor emisii de vapori daunatori. Vata minerala care umple spatiile dintre dulapi este un material foarte rezistent la foc, iar materialele de placare ,OSB, rigips sunt concepute astfel incat sa aiba rezistenta mare la aprindere si la propagarea focului. Rezistenta la foc uzuala a peretelui de acest tip, neignifugat este cuprinsa intre 50 si 90 minute.
Peretii interiori si tavanul parter etaj au in componenta vata minerala realizand din fiecare camera a locuintei un loc intim personalizat.
Placa de beton este izolata cu un strat de polistiren extrudat de 30mm peste care se monteaza parchetul melaminat. In bai si bucatarie se toarna sapa de beton de egalizare de 40÷50mm. Intre sapa si fundatie se pune un material hidroizolator.